Constipatia

CONSTIPAȚIA

Constipația este scăderea frecvenței mișcărilor intestinale care duc la scăderea frecvenței sau/și dificultatea în eliminarea materiilor fecale. 

Tranzitul intestinal nu este la fel pentru toate persoanele. Unele persoane pot să aibă scaun zilnic, dar asta nu înseamnă că ceilalți suferă de constipație dacă nu au un tranzit atât de accelerat. Dar, când nu aveți scaun frecvent și e nevoie de efort sporit pentru a merge la toaletă, și de asemenea prezentați crampe abdominale și balonare, cel mai probabil suferiți de constipație. În general, constipația este descrisă ca mai puțin de trei scaune pe săptămână. 

1.     Sfaturi dietetice

Alimente care trebuie evitate în constipație:

- laptele și produsele lactate grase, acestea pot să încetinească digestia și datorită conținutului în lactoză pot provoca și simptome precum: balonare, flatulență, care agravează simptomele constipației 

- alimente de patiserie bogate în grăsime și zahăr: torturi, prăjituri, croissante

- bananele, necoapte în special, datorită cantități mari de amidon

- alimente prăjite  în ulei sau grăsime

- alimente bogate în fier: carne roșie, ficat, organe animale
 
Alimente care previn și ajută în tratamentul constipației prin creșterea cantității de fibre din alimentație:

- legume și fructe proaspete, se recomandă cel puțin 3-4 porții de legume proaspete pe zi (o roșie – 150 g = o porție) și 1-2 porții fructe pe zi

- leguminoase: mazăre, fasole, soia, linte, năut, gătite fără adaos de grăsime și nu prăjite

- semințe și nuci: in, dovleac, susan, chia, migdale, nuci, caju etc

- cereale integrale și tărâțe: paste, pâine, produse din: ovăz, grâu, hrișcă, psyllium

- fructe uscate: prune uscate, merișoare, physalis, coacăze, smochine, goji, curmale, caise etc

2. Managementul dietetic al constipației prin alimentație

Constipația este cel mai frecvent provocată de o dietă scăzută în fibre și consum de apă redus, activitate fizică scăzută, ignorarea senzației de a merge la toaletă sau creșterea nivelului de stres și în călătorii.

Pentru evitarea constipației trebuie crescut procentului de fibre alimentare din alimentație. Fibrele alimentare sunt reziduuri organice ale alimentelor de origine vegetală, acestea nu pot să fie hidrolizate de sucurile digestive umane şi pot să fie parţial degradate de flora bacteriană de la nivelul colonului. Majoritatea sunt alcătuite din polizaharide (celuloză, hemiceluloză şi pectine) şi lignină, plus alţi compuşi: gume, mucilagii, taninuri, saponine, acid fitic. Din punct de vedere al solubilităţii acestea pot fi clasificate în fibre solubile precum pectinele, gumele şi mucilagiile şi fibre insolubile precum celuloza, hemiceluloza şi lignina. Fibrele alimentare au proprietatea de a fixa apa şi de a forma geluri, astfel ele cresc viteza de tranzit intestinal, stimulează peristaltismul şi motricitatea intestinală, asigură un scaun normal şi întreţin procesele de fermentaţie ce au loc sub acţiunea florei intestinale. Prin toate aceste efecte, fibrele alimentare reglează tranzitul intestinal prevenind constipaţia.

Creșterea procentului de fibre din alimentație trebuie să se facă treptat iar consumul unei cantități suficiente de apă zilnic este important pentru asigurarea tranzitului intestinal bun. A se consuma minim 1,5 l apă/ zi.